{"id":398,"date":"2022-12-03T14:00:02","date_gmt":"2022-12-03T14:00:02","guid":{"rendered":"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/?p=398"},"modified":"2022-12-03T14:00:02","modified_gmt":"2022-12-03T14:00:02","slug":"integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/","title":{"rendered":"Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii"},"content":{"rendered":"<p><strong>Grant CNCSIS nr. 384 \/ 2005<\/strong><br \/>\n<strong>Director de program: prof.univ.dr. Nicoleta JULA<\/strong><br \/>\nProiectul\u00a0<strong><em>Int<\/em><\/strong><strong><em>egrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii<\/em><\/strong>a fost finan\u0163at\u0103 prin grantul\u00a0<em>CNCSIS 384 din 2005-2006<\/em>. Echipa de cercetare pentru programul respectiv a cuprins speciali\u015fti din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi din practica economic\u0103: prof.univ.dr. Nicoleta JULA \u2013 director de program, prof.univ.dr. Dorel AILENEI, prof. univ. dr. Viorel CORNESCU, prof. univ. dr. Dorin JULA, conf. univ. dr. Dan CONSTANTINESCU, lect. univ. dr. Elena Nolica DRUIC\u0102, lect. univ. dr. Zenovia Maria GRIGORE, lect. univ. Mihaela SUDACEVSCHI, asist. univ. Felicia BUCUR, ec. Marius-Nicolae JULA, \u015f.a.<br \/>\nO sintez\u0103 a rezultatelor ob\u0163inute a fost publicat\u0103 \u00een 2007: Nicoleta Jula (coord.), 2007,\u00a0<em>Integrarea european\u0103. Scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103<\/em>, Editura Mustang, Bucure\u015fti. De asemenea, autorii au publicat studii \u00een reviste interna\u0163ionale \u015fi au prezentat comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice la conferin\u021be na\u021bionale \u015fi inter-na\u0163ionale.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png\" alt=\"coperta2\" \/>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Abordarea la nivelul structurilor europene a problemei politicilor de convergen\u0163\u0103 porne\u015fte de la aprecierea c\u0103 atenuarea dezechilibrelor constituie un instrument important \u00een cristalizarea identit\u0103\u0163ii europene \u015fi c\u0103 modific\u0103rile intervenite \u00een structurile economice \u015fi sociale ale \u0163\u0103rilor din aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi \u00een rela\u0163iile lor cu alte p\u0103r\u0163i ale lumii impun o repunere \u00een discu\u0163ie a principiilor de politic\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103 care s\u0103 asigure procesele de convergen\u0163\u0103 \u015fi stabilitate, cu scopul de a se evita ca acestea s\u0103 fie determinate \u00een \u00eentregime de obiective economice pe termen scurt, f\u0103r\u0103 a se lua \u00een considerare \u00een mod corespunz\u0103tor aspectele sociale, culturale, politice \u015fi cele ale mediului, pe termen lung. Pornind de la asemenea considera\u0163ii, \u015fi de la cerin\u0163a esen\u0163ial\u0103 potrivit c\u0103reia scopul cercet\u0103rii trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 realizarea obiectivelor majore ale economiei na\u0163ionale, programul\u00a0<em>Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii\u00a0<\/em>abordeaz\u0103 un domeniu de actualitate, domeniu care, prin metodele utilizate \u015fi rezultatele ob\u0163inute, se \u00eenscrie \u00een aria problematic\u0103 major\u0103 a demersului \u015ftiin\u0163ific na\u0163ional \u015fi a practicii economice actuale: reforma economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi integrarea \u00een structurile economice europene.<br \/>\nStudiile realizate la nivelul Uniunii Europene \u00eenainte de extinderea din mai 2004 estimau o accelerare semnificativ\u0103 a cre\u015fterii economice \u00een cazul noilor state membre (1.3-2.1 puncte procentuale \u00een plus la ritmul anual al PIB, fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile din UE-15). Pentru vechii membrii ai Uniunii Europene (UE-15) erau anticipate, la fel, efecte pozitive, \u00eens\u0103 datorit\u0103 dimensiunii economice relativ reduse a noilor state \u2013 mai pu\u0163in de 5% din produsul intern brut total al UE-25 \u2013 era a\u015fteptat un impact redus. \u00cen studiile de pre-aderare erau anticipate \u015fi alte efecte ale integr\u0103rii, ca, de exemplu, accentuarea fluxurilor migratorii, re-localizarea activit\u0103\u0163ilor, presiunile \u00een sensul sc\u0103derii salariilor \u00een UE-15 \u015fi a cre\u015fterii costurilor \u00een UE-10. Se spera ca efectele de acest tip s\u0103 fie limitate ca intensitate \u015fi tranzitorii. Dup\u0103 extinderea din 2004, Comisia European\u0103 a constatat c\u0103 anticipa\u0163iile economice favorabile s\u2011au confirmat. Noile state membre au realizat reforme importante \u00een sensul moderniz\u0103rii \u015fi sunt economii de pia\u0163\u0103 dinamice. Stabilitatea dob\u00e2ndit\u0103 prin aderarea la Uniunea European\u0103 a celor 10 noi membri a permis amplificarea comer\u0163ului \u015fi a fluxurilor de investi\u0163ii directe, at\u00e2t \u00eentre UE-15 \u015fi UE-10, c\u00e2t \u015fi \u00eentre \u0163\u0103rile din UE-10. De asemenea, extinderea a generat c\u00e2\u015ftiguri reciproce pentru toate p\u0103r\u0163ile: contribu\u0163ii la cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi a ocup\u0103rii \u00een UE-10, apari\u0163ia unor noi oportunit\u0103\u0163i pentru firmele din \u0163\u0103rile UE-15, ceea ce le-a permis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 competitive chiar \u00een condi\u0163iile noilor provoc\u0103ri ale mediului interna\u0163ional, provoc\u0103ri generate de procesele de globalizare. Din perspectiva consumului, extinderea din 2004 a Uniunii Europene a avut de asemenea un efect pozitiv datorit\u0103 apari\u0163iei unei largi pie\u0163e interne integrate. Ca o estimare general\u0103, la doi ani dup\u0103 extindere, Comisia European\u0103 consider\u0103 c\u0103 procesul respectiv, &#8220;aduc\u00e2nd pace, stabilitate, securitate, prosperitate, democra\u0163ie, afirmarea drepturilor omului \u015fi a legii \u00een Europa l\u0103rgit\u0103&#8221;, la fel ca \u015fi cele anterioare, &#8220;a fost un succes pentru toate statele membre&#8221; (European Commission, 2006, \u201cEnlargement, two years after: an economic evaluation\u201d<strong>,\u00a0<\/strong><em>European Economy<\/em>, Occasional papers, n\u00b0 24).<br \/>\nPentru Rom\u00e2nia, ajust\u0103rile \u00een plan institu\u0163ional, economic \u015fi social induse de adoptarea normelor \u015fi a politicilor comunitare sunt generatoare de costuri. \u0162in\u00e2nd seama de modul \u00een care sunt formulate criteriile de aderare \u015fi de modul de derulare al negocierilor de aderare, cea mai mare parte a costurilor legate de \u00eendeplinirea a criteriilor de la Copenhaga se va concentra \u00een perioada anterioar\u0103 anului 2007. Este de a\u015fteptat ca, \u00een primii ani ai ader\u0103rii la Uniunea European\u0103, efectele cumulate de genul: deteriorarea balan\u0163ei comerciale, sc\u0103derea competitivit\u0103\u0163ii firmelor, cre\u015fterea pre\u0163urilor produselor agricole, identificarea de fonduri pentru cofinan\u0163area proiectelor de dezvoltare regional\u0103, contribu\u0163ia la bugetul comunitar, s\u0103 determine un efect net negativ. Efectele pozitive ale ader\u0103rii la Uniunea European\u0103, de stabilitate \u015fi cre\u015ftere economic\u0103, vor prevala \u00een cele din urm\u0103, dar ele se vor face sim\u0163ite numai pe termen mediu \u015fi lung. De\u015fi\u00a0<em>implica\u0163iile financiare directe<\/em>\u00a0reprezint\u0103 doar o parte a costurilor \u015fi beneficiilor integr\u0103rii, totu\u015fi, fiind unul dintre aspectele care pot avea o determinare cantitativ\u0103 \u00een termeni prospectivi, consider\u0103m c\u0103 abordarea acestora reprezint\u0103 un aspect important al problematicii propuse \u00een prezentul studiu. \u00cen acest cadru, analiz\u0103m consecin\u0163ele (probabile) ale adopt\u0103rii de c\u0103tre Comisia European\u0103 a\u00a0<em>pachetului financiar pentru Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, pentru anii 2007 \u2013 2009<\/em>. Global, anticip\u0103m un efect agregat pozitiv, \u00een termenii balan\u0163ei transferuri de la Uniunea European\u0103 \u2013 contribu\u0163ii ale Rom\u00e2niei la fondurile europene plus cofinan\u0163area proiectelor. De altfel, un asemenea efect s-a \u00eenregistrat \u015fi pentru majoritatea \u0163\u0103rilor care au aderat la Uniunea European\u0103 \u00een mai 2004. Pentru noile state membre ale Uniunii Europene, cu excep\u0163ia Ungariei \u015fi Slovaciei, impactul financiar al ader\u0103rii a fost pozitiv.<br \/>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte\u00a0<em>angajamentele Uniunii Europene<\/em>, sumele totale alocate au fost defalcate pe capitole \u015fi pe ani, pornind de la datele din propunerea de pachet financiar, precum \u015fi de la principiile \u015fi metodele aplicate primelor 10 \u0163\u0103ri care au aderat la Uniunea European\u0103. A rezultat o sum\u0103 total\u0103 a angajamentelor Uniunii Europene de aproape 11.3 miliarde euro, cumulat pentru perioada 2007-2009. Bugetul respectiv a fost confirmat la Consiliul Europei din decembrie 2005. Sumele rezultate au un caracter indicativ, urm\u00e2nd a fi determinate\/propuse cu mai mare precizie \u00een momentul adopt\u0103rii documentul de pozi\u0163ie comun\u0103 Rom\u00e2nia \u2013 UE.<br \/>\nAm calculat\u00a0<em>efortul bugetar al Rom\u00e2niei (angajamente)<\/em>\u00a0pe baza principiilor de cofinan\u0163are stabilite prin metodologiile de acces la fondurile structurale \u015fi de coeziune ale Uniunii Europene, precum \u015fi de la calculul contribu\u0163iei Rom\u00e2niei la bugetul UE. Contribu\u0163ia Rom\u00e2niei la Bugetul UE este calculat\u0103 aplic\u00e2nd un procent de 1.14% la PIB al Rom\u00e2niei prognozat la nivelul anilor 2007-2009. A rezultat un efort bugetar al Rom\u00e2niei (angajamente) de circa 7.4 miliarde euro, pentru perioada 2007-2009.\u00a0<em>Pl\u0103\u0163ile\u00a0<\/em>(transferurile efective de la bugetul comunitar la bugetul na\u0163ional) vor fi mai reduse, din considerente procedurale: un proiect acceptat potrivit metodologiei specifice fiec\u0103rui program poate fi finan\u0163at prin sumele\u00a0<em>angajate<\/em>\u00a0\u00eentr-un singur an,\u00a0<em>pl\u0103\u0163ile<\/em>\u00a0urm\u00e2nd \u00eens\u0103 a fi f\u0103cute e\u015falonat, pe durata realiz\u0103rii efective a proiectului respectiv. \u00cen consecin\u0163\u0103, pl\u0103\u0163ile depind de capacitatea de absorb\u0163ie efectiv\u0103, capacitate determinat\u0103 de prezentarea unor proiecte (sau m\u0103suri) eligibile, de func\u0163ionalitatea institu\u0163iilor \u015fi a procedurilor de management \u015fi control financiar al fondurilor, de asigurarea co-finan\u0163\u0103rii (de la bugetul de stat, bugetele locale, sau din surse private). Calcule estimative, folosind principiile \u015fi metodologia pachetului Copenhaga, arat\u0103 c\u0103 pl\u0103\u0163ile pentru Rom\u00e2nia din pachetul financiar, s-ar putea situa la nivelul a\u00a0<em>7 miliarde euro<\/em>\u00een intervalul 2007-2009. \u00cempreun\u0103 cu sumele care vor fi alocate \u00een anii respectivi din fondurile de pre-aderare angajate \u00een anii anteriori (peste 1.9 miliarde europentru cei trei ani) rezult\u0103 o sum\u0103 total\u0103 de aproape 9 miliarde de euro (8893 mil.euro). La fel ca \u015fi \u00een cazul angajamentelor<em>, efortul bugetar al Rom\u00e2niei (pl\u0103\u0163i)<\/em>\u00a0este determinat pe baza principiilor de cofinan\u0163are stabilite prin metodologiile de acces la fondurile structurale \u015fi de coeziune ale Uniunii Europene, precum \u015fi de la calculul contribu\u0163iei Rom\u00e2niei la bugetul Uniunii Europene. \u00cen plus, \u00een acest caz intervin \u015fi necesit\u0103\u0163ile de cofinan\u0163are induse de defalcarea fondurile de pre-aderare angajate \u00een anii anteriorii (p\u00e2n\u0103 \u00een 2006).<br \/>\n<em>Balan\u0163a net\u0103<\/em>\u00a0a transferurilor financiare dintre Rom\u00e2nia \u015fi Uniunea European\u0103 este calculat\u0103 ca diferen\u0163\u0103 \u00eentre pl\u0103\u0163ile propuse de Uniunea European\u0103 prin pachetul financiar \u015fi contribu\u0163ia Rom\u00e2niei la bugetul UE. Pl\u0103\u0163ile UE depind de capacitatea de absorb\u0163ie efectiv\u0103, capacitate determinat\u0103 de prezentarea unor proiecte (sau m\u0103suri) eligibile, de func\u0163ionalitatea institu\u0163iilor \u015fi a procedurilor de management \u015fi control financiar al fondurilor. Sub rezervele men\u0163ionate, Rom\u00e2nia ar putea \u00eenregistra un flux net de fonduri de peste 6.3 miliarde euro \u00een primii trei ani dup\u0103 integrare (2007-2009). \u00cen anul 2007, fluxul net, estimat la 1553 milioane euro ar dep\u0103\u015fi fluxul net din anul anterior integr\u0103rii \u2013 2006 (flux estimat la circa 800 milioane euro), cu peste 750 milioane euro. Impactul macroeconomic al pachetului financiar nu poate fi redus doar la valoarea absolut\u0103 a sumelor acordate Rom\u00e2niei. Aceasta deoarece programele \u015fi ac\u0163iunile structurale dezvoltate pornind de la sumele respective pot genera \u015fi sus\u0163ine un proces de cre\u015ftere economica durabil\u0103, cel pu\u0163in \u00een domeniul agriculturii, al infrastructurii \u015fi mediului, al resurselor umane, o cre\u015ftere a coeziunii sociale prin dezvoltarea rural\u0103 \u015fi dezvoltarea regional\u0103 echilibrat\u0103.<br \/>\nO alt\u0103 problem\u0103 analizat\u0103 \u00een lucrare prive\u015fte\u00a0<em>evolu\u0163ia demografic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/em>, \u00een perspectiva anilor 2020. \u00centre 1992 \u015fi 2002 (recens\u0103m\u00e2nt) popula\u0163ia Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 1.1 milioane de locuitori. Evolu\u0163ia descendent\u0103 este rezultatul unui declin demografic persistent. Explica\u0163ia const\u0103, \u00een principal, \u00een sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii, dar \u015fi \u00een amploarea migra\u0163iei externe \u2013 mai ales persoanele aflate \u00een str\u0103in\u0103tate f\u0103r\u0103 statut permanent \u015fi care nu au fost \u00eenregistra\u0163i la recens\u0103m\u00e2nt. O alt\u0103 problem\u0103 recent\u0103 este profunzimea deterior\u0103rii structurii pe v\u00e2rste a popula\u0163iei \u00een contextul declinului demografic \u015fi implica\u0163iile acestei deterior\u0103ri din perspectiva eventualei redres\u0103ri a st\u0103rii demografice a \u0163\u0103rii. Din aceast\u0103 cauz\u0103, analiza prospectiv\u0103 a popula\u0163iei \u015fi a resurselor de munc\u0103 este important\u0103 at\u00e2t din perspectiv\u0103 regional\u0103 c\u00e2t \u015fi na\u0163ional\u0103.<br \/>\nProiectarea popula\u0163iei \u015fi a unor elemente ale resurselor de munc\u0103 a fost realizat\u0103 cu ajutorul unui model matematic din clasa tehnicilor analitice de proiectare. \u00centre 2006 \u015fi 2020 estim\u0103m o reducere a popula\u0163iei totale cu aproape 873 mii persoane (\u2011477 mii pentru b\u0103rba\u0163i \u015fi -396 mii pentru femei). Aceast\u0103 dinamic\u0103 o explic\u0103m prin reducerea puternic\u0103 a fertilit\u0103\u0163ii, \u00een special \u00een ultimul deceniu al secolului trecut \u015fi p\u0103strarea unei speran\u0163e medii a vie\u0163ii inferioar\u0103 mediilor europene. De asemenea, \u00een contingentele fertile intr\u0103 popula\u0163ii din ce \u00een ce mai pu\u0163in numeroase. Valorile negative ale sporului natural se conjug\u0103 cu cele ale soldului migra\u0163iei externe, astfel \u00eenc\u00e2t popula\u0163ia total\u0103 va sc\u0103dea continuu \u015fi aceste evolu\u0163ii se vor accentua spre sf\u00e2r\u015fitul intervalului. Ponderea popula\u0163ie tinere (sub 20 de ani) \u00een totalul popula\u0163iei se va reduce cu aprox. 2.2 puncte procentuale (de la 23.4% \u00een 2006 la 21.2% \u00een 2020), popula\u0163ia matur\u0103 (20 \u2013 59 ani) va sc\u0103dea cu aprox. \u20110.7 puncte procentuale, iar popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103 (peste 60 ani) va cre\u015fte ca pondere \u00een popula\u0163ia total\u0103 cu 2.9 puncte procentuale (de la 19.2% la 22.1%, dep\u0103\u015find popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103. Chiar dac\u0103 ratele specifice de fertilitate nu vor cunoa\u015fte reduceri de amploarea celor \u00eenregistrate \u00een anii `90, procesele demografice prezentate se vor accentua dup\u0103 anul 2020, deoarece \u00een genera\u0163iile cu feminine fertilitatea cea mai mare vor intra contingentele n\u0103scute dup\u0103 anul 1990, mult mai pu\u0163in numeroase dec\u00e2t genera\u0163iile anterioare. Popula\u0163ia activ\u0103 va sc\u0103dea cu aproximativ 324 mii persoane iar ratele totale \u015fi cele specifice de activitate vor cre\u015fte u\u015for. Sc\u0103derea mai lent\u0103 a popula\u0163iei active este datorat\u0103 faptului c\u0103 \u00een v\u00e2rstele de munc\u0103 se p\u0103streaz\u0103 genera\u0163iile mai numeroase n\u0103scute \u00eenainte de anii `90. Dup\u0103 2020 sc\u0103derea popula\u0163iei active va \u00eenregistra o amploare mai mare, deoarece genera\u0163iile n\u0103scute dup\u0103 1990 vor intra \u00een grupele cu rate maxime de activitate (28 \u2013 49 de ani). De altfel, cre\u015fterea \u00een amploare a fenomenului respectiv \u00eencepe \u00eenc\u0103 din anii 2017 \u2013 2018. Evolu\u0163ia popula\u0163iei active va fi puternic influen\u0163at\u0103 de migra\u0163ia extern\u0103. Pe de o parte, libera circula\u0163ie a persoanelor \u00een spa\u0163iul european va duce la cre\u015fterea emigra\u0163iei, \u00een special pentru persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, Rom\u00e2nia va deveni o destina\u0163ie a fluxurilor migratorii dinspre zonele mai pu\u0163in dezvoltate economic.<br \/>\nAv\u00e2nd \u00een vedere evolu\u0163iile demografice prezentate, am analizat impactul procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u0163iei asupra sistemului de asigur\u0103ri sociale. \u00cen acest context, concluziile analizei institu\u0163ionale sunt urm\u0103toarele: (1) Analiza privind avantajele \u015fi eforturile \u00een privin\u0163a ader\u0103rii se refer\u0103 la o plaj\u0103 problematic\u0103 mai larg\u0103 dec\u00e2t cea referitoare la raportul costuri-beneficii, \u00eentruc\u00e2t ea excede implica\u0163iile financiare ale acestui proces, implica\u0163ii care pot fi de regul\u0103 cuantificate, cuprinz\u00e2nd \u015fi aspecte de ordin calitativ sau structural; (2) Pentru \u0163ara noastr\u0103, cea mai semnificativ\u0103 component\u0103 a costurilor integr\u0103rii, privitoare la pie\u0163ele financiare, o reprezint\u0103, de fapt, costul restructur\u0103rii sectoarelor \u00een cauz\u0103, \u00een procesul tranzi\u0163iei c\u0103tre o economie de pia\u0163\u0103; (3) Un alt capitol semnificativ al eforturilor de integrare a fost dedicat alinierii la cadrul comun, existent deja \u00een Uniunea European\u0103, a legisla\u0163iei, institu\u0163iilor, procedurilor \u015fi chiar a mentalit\u0103\u0163ilor specifice pie\u0163ei financiare; (4) \u00cen fine, avem de-a face cu o serie de costuri directe \u015fi explicite ale integr\u0103rii, concretizate, \u00een primul r\u00e2nd, prin contribu\u0163ia Rom\u00e2niei la diferitele organisme comunitare din care \u0163ara noastr\u0103 va face parte, dar \u015fi \u00een faptul c\u0103 autorit\u0103\u0163ile de supraveghere nu vor avea dreptul s\u0103 solicite taxe de la operatorii autoriza\u0163i \u00eentr-un alt stat membru; (5) Eforturile sistemului bancar au constat \u00een statuarea unui set de m\u0103suri viz\u00e2nd: \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemului de autorizare, implementarea guvernan\u0163ei corporatiste, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea reglement\u0103rilor privind rata de solvabilitate, de\u0163inerea unui nivel al fondurilor proprii \u00een concordan\u0163\u0103 cu nivelul de risc asumat, revederea reglement\u0103rilor privind expunerile mari \u015fi expunerile fa\u0163\u0103 de persoanele aflate \u00een rela\u0163ie special\u0103 cu b\u0103ncile, reg\u00e2ndirea reglement\u0103rilor privind participa\u0163iile de capital, introducerea supravegherii pe o baz\u0103 consolidat\u0103, \u00eencheierea de acorduri privind schimbul de informa\u0163ii din domeniul supravegherii, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemului de rating bancar, de avertizare timpurie \u015fi a sistemului de supraveghere on-site; (6) \u00cen sectorul asigur\u0103rilor, Uniunea European\u0103 a fost mult mai productiv\u0103 sub raportul directivelor elaborate, multe dintre ele suferind &#8211; de-a lungul timpului &#8211; un proces de actualizare \u015fi modificare. Evident c\u0103, \u00een procesul de asimilare a acquis-ului comunitar, Rom\u00e2nia a preluat ultima variant\u0103 a documentelor \u00een cauz\u0103, chiar dac\u0103 uneori acest fapt a presupus preluarea unei forme mai restrictive dec\u00e2t \u00een alte state membre ale Uniunii; (7) Pia\u0163a pensiilor private a fost, practic, inexistent\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul ader\u0103rii, motiv pentru care costurile integr\u0103rii acestui sector se confund\u0103 cu costurile de tranzi\u0163ie la un sistem de pensii multipilon. Finan\u0163area costurilor respective necesit\u0103 o abordare multidirec\u0163ional\u0103, implic\u00e2nd at\u00e2t eforturi bugetare c\u00e2t \u015fi o sporire a \u00eendator\u0103rii interne, la care se poate ad\u0103uga o anumit\u0103 reducere a sprijinului acordat sistemului public; (8) Principalul avantaj al integr\u0103rii asupra pie\u0163elor financiare existente l-a constituit acumularea unui spor de performan\u0163\u0103, str\u00e2ns legat de accelerarea procesului de reform\u0103 \u00een domeniile \u00een cauz\u0103. Beneficiile viitoare sunt mai greu de estimat, fiind condi\u0163ionate de m\u0103sura \u00een care vor fi valorificate avantajele pe care le ofer\u0103 \u00eens\u0103\u015fi extinderea acestei pie\u0163e la nivelul \u00eentregii Uniuni. Cert este c\u0103 interfa\u0163a legislativ\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103 a fost deja realizat\u0103, iar compatibilitatea cu cerin\u0163ele comunitare permite accesul, \u00een ambele sensuri, a companiilor \u015fi serviciilor de profil, cu tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru sub raportul sporirii calit\u0103\u0163ii presta\u0163iilor, dar \u015fi al cre\u015fterii concuren\u0163ei \u00een domeniu; (9) \u00cen ceea ce prive\u015fte pia\u0163a pensiilor private, beneficiile viitoare vor consta tocmai \u00een realizarea obiectivelor reformei sistemului de pensii, care privesc: capabilitatea procesului de a nu se regresa asupra individului sau asupra economiilor sale, sustenabilitatea pe termen lung a acestuia \u015fi posibilitatea de acoperire a riscurilor de natur\u0103 economic\u0103, social\u0103, demografic\u0103, politic\u0103 \u015f.a.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Grant CNCSIS nr. 384 \/ 2005 Director de program: prof.univ.dr. Nicoleta JULA Proiectul\u00a0Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103riia fost finan\u0163at\u0103 prin grantul\u00a0CNCSIS 384 din 2005-2006. Echipa de cercetare pentru programul respectiv a cuprins speciali\u015fti din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi din practica economic\u0103: prof.univ.dr. Nicoleta JULA \u2013 director de program, prof.univ.dr. Dorel AILENEI, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v22.5 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Integrarea european\u0103 - scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii - CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Integrarea european\u0103 - scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii - CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Grant CNCSIS nr. 384 \/ 2005 Director de program: prof.univ.dr. Nicoleta JULA Proiectul\u00a0Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103riia fost finan\u0163at\u0103 prin grantul\u00a0CNCSIS 384 din 2005-2006. Echipa de cercetare pentru programul respectiv a cuprins speciali\u015fti din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi din practica economic\u0103: prof.univ.dr. Nicoleta JULA \u2013 director de program, prof.univ.dr. Dorel AILENEI, [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2022-12-03T14:00:02+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"adming2\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"adming2\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"12 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/\"},\"author\":{\"name\":\"adming2\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/person\/000d2ee6652357fbee9622e62041d4ce\"},\"headline\":\"Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii\",\"datePublished\":\"2022-12-03T14:00:02+00:00\",\"dateModified\":\"2022-12-03T14:00:02+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/\"},\"wordCount\":2812,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png\",\"articleSection\":[\"Proiecte\"],\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/\",\"url\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/\",\"name\":\"Integrarea european\u0103 - scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii - CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png\",\"datePublished\":\"2022-12-03T14:00:02+00:00\",\"dateModified\":\"2022-12-03T14:00:02+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage\",\"url\":\"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png\",\"contentUrl\":\"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/\",\"name\":\"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative\",\"description\":\"Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative CSJESA\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#organization\",\"name\":\"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative\",\"url\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/cropped-logo-univnt.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/cropped-logo-univnt.png\",\"width\":190,\"height\":190,\"caption\":\"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\"}},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/person\/000d2ee6652357fbee9622e62041d4ce\",\"name\":\"adming2\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/16d62d173eccc9d708a85833db3cd968?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/16d62d173eccc9d708a85833db3cd968?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"adming2\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/george2.univnt.ro\"],\"url\":\"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/author\/adming2\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Integrarea european\u0103 - scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii - CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Integrarea european\u0103 - scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii - CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative","og_description":"Grant CNCSIS nr. 384 \/ 2005 Director de program: prof.univ.dr. Nicoleta JULA Proiectul\u00a0Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103riia fost finan\u0163at\u0103 prin grantul\u00a0CNCSIS 384 din 2005-2006. Echipa de cercetare pentru programul respectiv a cuprins speciali\u015fti din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi din practica economic\u0103: prof.univ.dr. Nicoleta JULA \u2013 director de program, prof.univ.dr. Dorel AILENEI, [&hellip;]","og_url":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/","og_site_name":"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative","article_published_time":"2022-12-03T14:00:02+00:00","og_image":[{"url":"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png"}],"author":"adming2","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"adming2","Est. reading time":"12 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/"},"author":{"name":"adming2","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/person\/000d2ee6652357fbee9622e62041d4ce"},"headline":"Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii","datePublished":"2022-12-03T14:00:02+00:00","dateModified":"2022-12-03T14:00:02+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/"},"wordCount":2812,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png","articleSection":["Proiecte"],"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/","url":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/","name":"Integrarea european\u0103 - scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii - CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative","isPartOf":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png","datePublished":"2022-12-03T14:00:02+00:00","dateModified":"2022-12-03T14:00:02+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#primaryimage","url":"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png","contentUrl":"http:\/\/csjesa.univnt.ro\/pictures\/poza7.png"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/integrarea-europeana-scenarii-de-convergenta-macroeconomica-evaluari-ale-costurilor-integrarii\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Integrarea european\u0103 &#8211; scenarii de convergen\u0163\u0103 macroeconomic\u0103. Evalu\u0103ri ale costurilor integr\u0103rii"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#website","url":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/","name":"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative","description":"Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative CSJESA","publisher":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#organization","name":"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative","url":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/cropped-logo-univnt.png","contentUrl":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/cropped-logo-univnt.png","width":190,"height":190,"caption":"CSJESA - Centrul de Studii Juridice, Economice \u015fi Socio-Administrative"},"image":{"@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/logo\/image\/"}},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/person\/000d2ee6652357fbee9622e62041d4ce","name":"adming2","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/16d62d173eccc9d708a85833db3cd968?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/16d62d173eccc9d708a85833db3cd968?s=96&d=mm&r=g","caption":"adming2"},"sameAs":["http:\/\/george2.univnt.ro"],"url":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/author\/adming2\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/398"}],"collection":[{"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=398"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/398\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":399,"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/398\/revisions\/399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=398"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=398"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/csjesa.univnt.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=398"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}