Echipa de cercetare
CS III dr. Norel Neagu – director de proiect
CS II dr. Tudor Avrigeanu – membru
Prep.univ.drd. Lamya-Diana Al-Kawadri – membru

Rezumatul proiectului

1. Obiectivele proiectului
2. Gradul de originalitate si importanţa pentru domeniu
3. Impactul estimat al proiectului
4. Metodologia cercetarii

Rezultatele cercetării

1. Sinteza cercetării
2. Diseminare

Obiectivele Proiectului
Acest proiect nu susţine ideea existenţei unui drept penal european (suntem foarte departe de acest moment), ci, în contextul adoptării unor instrumente legislative cu caracter penal şi a planului ambiţios la nivel european în următorii cinci ani în privinţa asigurării unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie prin folosirea inclusiv a dreptului penal pentru atingerea acestui obiectiv, precum şi în contextul noilor competenţe în cadrul Uniunii în ceea ce priveşte adoptarea de instrumente legislative din domeniul dreptului penal, considerăm că se impune cu necesitate un studiu care să stabilească în principal fundamentele pe care s-ar putea baza un eventual (viitor) drept penal european. Pentru o politică penală sănătoasă la nivel european este nevoie în primul rând de o legiferare bazată pe principii, iar nu pe necesităţi de moment care creează premisa necorelării instrumentelor de drept penal atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, în etapa implementării.

Obiective
Proiectul se axează în principal pe următoarele obiective:
1. Necesitatea utilizării dreptului penal în Uniunea Europeană
Prin proiect se incearcă demonstrarea necesităţii recurgerii la instrumente de drept penal cu caracter transnaţional, atât în realizarea obiectivelor de cooperare transfrontalieră (pe orizontală), cât şi pentru asigurarea eficienţei politicilor Uniunii (pe verticală).
2. Tipul de politică penală utilizat în adoptarea de norme juridice penale în legislaţia Uniunii Europene; viziunile instrumentaliste versus concepţiile morale privind fundamentarea dreptului penal
Se va studia dacă există un singur tip de politică penală utilizat în adoptarea legislaţiei Uniunii Europene (de esenţă liberală, egalitară sau totalitară, fiecare cu influenţele şi deviaţiile respective), analizându-se în acelaşi timp viziunea fundamentării dreptului penal (de esenţă instrumentalistă, funcţională, sau etică, morală) pe ambele direcţii de acţiune ale Uniunii în dreptul penal (cooperarea – pe orizontală, şi armonizarea – pe verticală). Se va încerca argumentarea concluziei ca în ambele direcţii, deşi aparent se urmăresc obiective diferite şi fundamentarea este diferită (spre exemplu, în domeniul cooperării, toate incriminările privesc infracţiuni transnaţionale grave – mala in se), abordarea este una functională, instrumentalistă.
3. Stabilirea principiilor generale care ghidează activitatea de incriminare a legiuitorului european – dreptul penal ca ultima ratio
Practica judiciară a Curţii Europene de Justiţie, fără a prevedea explicit acest principiu, tinde să stabilească regula potrivit căreia recurgerea la instrumentele de drept penal pentru asigurarea eficienţei politicilor Uniunii trebuie să constituie o excepţie şi să intervină numai atunci când alte instrumente de implementare nu dau rezultatele scontate. Alături de legalitatea incriminării, cooperarea loială, subsidiaritatea şi proporţionalitatea, acesta constituie unul din principiile fundamentale care trebuie sa ghideze activitatea legislativă a Uniunii în domeniul dreptului penal.
4. Noţiunea de infracţiune în dreptul Uniunii Europene
Nu este suficient a se stabili că dreptul penal este necesar, că activitatea de incriminare este coerentă şi respectă principiile generale, ci este nevoie şi de o definiţie a infracţiunii şi o stabilire a trăsăturilor esenţiale ale acesteia la nivel european (chiar dacă acestea ar fi diferite la nivel naţional), pentru o aplicare uniformă la nivelul statelor membre.
5. Stabilirea criteriilor de determinare a caracterului indispensabil la instrumentelor de drept penal în propunerile legislative din Uniunea Europeană
Utilizarea dreptului penal poate fi necesară pentru asigurarea eficienţei politicilor Uniunii, dar asta nu înseamnă că este şi indispensabilă. Cum aceasta este una din condiţiile pentru recurgerea la instrumente de drept penal în legislaţia Uniunii, este necesară stabilirea criteriilor de determinare a caracterului indispensabil al acestor instrumente.
6. Asigurarea eficienţei depline a politicilor Uniunii Europene – criterii de determinare – sarcină extrem de dificil de realizat
Orice propunere legislativă venită din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European este insoţită de un studiu de impact, care trebuie să reflecte atât impactul preconizat al propunerii, cât şi necesitatea adoptării actului legislativ. Una din condiţiile de adoptare a instrumentelor juridice din sfera dreptului penal este indispensabilitatea acestora pentru a asigura eficienţa politicilor Uniunii. Curtea Europeană de Justiţie a mers mai departe decât prevederile tratatelor în interpretarea acestei condiţii, cerând asigurarea eficienţei depline prin adoptarea de instrumente de drept penal (interpretare restrictivă). Studiul işi propune să determine criteriile de stabilire a eficienţei depline (anterior adoptării instrumentelor juridice cu caracter penal), deşi aceasta reprezintă o probatio diabolica, introdusă pentru a limita efectele noii proceduri legislative (majoritate calificată în loc de unanimitate), fiind necesar practic acordul unanim pentru introducerea instrumentului legislativ penal.
7. Stabilirea caracteristicilor specifice dreptului penal – diferenţierea de alte mijloace de asigurare a eficientei politicilor Uniunii
Desi până în acest moment s-a stabilit când, cum şi de ce trebuie să se recurgă la instrumente de drept penal, este nevoie totuşi şi de o diferenţiere a acestor instrumente de cele aparţinând altor ramuri ale dreptului şi de arătarea modului cum acestea influenţează sau asigură o mai eficientă realizare a politicilor Uniunii.

Gradul de originalitate si importanţa pentru domeniu
Un astfel de proiect nu a fost realizat pana în acest moment la nivel european, fiind de maxim interes; de altfel, stabilirea principiilor generale care justifică incriminarea unor fapte ca infracţiuni este prevazută ca unul din mijloacele de realizare a obiectivelor  Programului Stockholm privind politica Uniunii Europene în spaţiul de libertate, securitate si justiţie în perioada 2010-2014. Un astfel de proiect vine în întâmpinarea politicilor europene în domeniu.
Acest proiect se remarcă prin identificarea caracteristicilor de bază prin care dreptul penal se diferenţiază de alte tipuri de drept, prin răspunsul la întrebarea dacă şi de ce ar trebui să menţină o astfel de instituţie, prin analiza răspunsurilor instrumentaliste la această întrebare, prezentând dreptul penal ca pe o tehnică eficientă pentru atingerea scopurilor propuse, precum şi a răspunsurilor non-instrumentaliste, portretizând dreptul penal ca pe un răspuns intrinsec corespunzător pentru anumite tipuri de comportamente ilicite, prin luarea în considerare a modului în care dreptul penal trebuie să se adreseze persoanelor, prin analiza domeniului corect de aplicare a dreptului penal stabilind ce tipuri de comportament ar trebui să fie incriminate, prin analiza mai multor principii de realizare a incriminării, precum şi prin analiza definiţiei infracţiunii în viitorul drept penal european.

Impactul estimat al proiectului
Estimez că prezentul proiect ar trebui să aibă un impact semnificativ la niveluri diferite:
In primul rând, la nivel european, prin propunerea unui program clar de stabilire a condiţiilor de incriminare. Se doreşte stabilirea unor principii de incriminare şi dezvoltarea unor criterii care să limiteze recurgerea la instituţii de drept penal pe criteriul acordului politic, dorindu-se respectarea şi transferarea la nivel european a principiilor statului de drept, a legitimităţii incriminării, cu respectarea dreptului fundamental al persoanei la libertate şi îngrădirea acestui drept prin instrumente de drept penal numai ca excepţie, atunci când un interes superior o cere.
În al doilea rând, la nivelul practicii judiciare, prin diseminarea rezultatelor cercetării şi conştientizarea influenţei deosebit de importante pe care instrumentele juridice aparţinând dreptului penal al Uniunii Europene o produc asupra dreptului penal naţional şi implicit cum se manifestă acestea în procesul penal şi care este procedura de urmat de către instanţa de judecată.
În al treilea rând, în cadrul programului de formare a magistraţilor la nivelul INM şi nu numai, care trebuie să cunoască importanţa fundamentării dreptului penal european, cu influenţă deosebită asupra dreptului penal naţional.
În al patrulea rând, asupra doctrinei de specialitate, care, foarte probabil va adopta o poziţie faţă de rezultatele cercetării care astfel va contribui la evoluţia generală a sistemului nostru de drept.
Nu în ultimul rând, estimez că acest proiect va avea un impact favorabil chiar asupra vizibilităţii internaţionale a directorului de proiect şi a echipei de cercetare, prin diseminarea rezultatelor cercetării (printre altele, prin elaborarea a trei articole ISI şi a unei monografii) şi prin participarea la conferinţe internaţionale pe parcursul desfăşurării proiectului.

Metodologia cercetarii
Proiectul se axează pe cercetarea fundamentală efectuată individual şi în echipă.
Este vorba de un proiect de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului, ceea ce presupune analiza legislaţiei şi a condiţiilor ce determină adoptarea acesteia, precum şi a efectelor pe care le produce implementarea actelor normative adoptate. Cercetarea se face pe baza legislaţiei adoptate sau preconizată a fi adoptată, a opiniilor exprimate în literatura juridică de specialitate, precum şi a efectelor rezultate din practica judiciară penală sau comunitară.
Se urmăreşte identificarea fundamentelor dreptului penal european, precum şi a celei mai eficiente politici penale susceptibile de a fi folosită în introducerea de dispoziţii penale in legislaţia Uniunii Europene.
Este un demers fundamentat teoretic, care nu necesită aparatură de laborator ori efectuarea de experimente.
Atingerea scopurilor propuse se va face prin activitatea de cercetare a echipei.
Ca metodologie de cercetare proiectul are următoarele etape:
1. elaborarea premiselor şi ipotezelor de cercetare fenomenologică a fundamentelor unui posibil drept penal european;
2. identificarea şi obţinerea documentaţiei naţionale şi europene relevante (constând în acte normative, bibliografie de specialitate, hotarâri judecătoreşti publicate, culegeri de jurisprudenţă, reviste de specialitate, hotărâri judecătoreşti nepublicate);
3. elaborararea unui aparat bibliografic complex, format din lucrări ale doctrinei penale pentru fiecare instituţie legală vizată (tratate, cursuri, monografii, articole de specialitate, rapoarte naţionale şi comunitare)
4. analiza comparată a reglementărilor penale, procesual-penale şi instituţionale europene;
5. analiza practicii judiciare documentate;
6. identificarea problemelor de drept apărute ca urmare a legiferării într-un domeniu în care competenţa instituţiilor Uniunii este limitată de suveranitatea naţională (dreptul penal);
7. elaborarea monografiei propuse;
8. diseminarea rezultatelor cercetării şi punerea în discuţie a acestora cu prilejul atelierelor de lucru şi a sesiunii de comunicări ştiinţifice, cu participarea unor specialişti din ţară şi din străinătate.
Activitatea de cercetare va fi realizată printr-o combinare a eforturilor individuale şi colective ale echipei.
Întâlniri lunare ale echipei vor fi organizate în vederea evaluării progreselor înregistrate în cercetare de fiecare membru al echipei şi a eventualelor dificultăţi întâmpinate. Echipa are o componenţă echilibrată, cuprinzând directorul de proiect, un tânăr cercetător şi un cercetător în formare. Este de remarcat că în componenţa echipei intră un cercetător care a studiat problematica dreptului penal la nivel european, efectuând un stagiu de fomare la instituţiile europene (Comisia Europeană), fiind familiarizat cu procesul legislativ la nivelul Uniunii Europene şi cunoscând atât avantajele, cât şi dezavantajele acestui proces şi impactul asupra legislaţiei naţionale. De asemenea, în componenţa echipei de cercetare intră un cercetator care a studiat fundamentele dreptului penal în Germania, la renumita şcoală de drept penal de la Bonn.
Documentaţia de cercetare va fi adunată prin accesarea diverselor surse, prin vizite pe teren, prin vizite la organismele europene cu expertiza în domeniu, inclusiv prin participarea la conferinţe internaţionale pe subiecte legate de proiect, şi prin accesarea celor mai recente publicaţii internaţionale şi a bazelor de date în domeniu. Studiile şi rapoartele vor fi prezentate şi discutate în cadrul seminariilor şi meselor rotunde organizate de echipă.

Sinteza cercetării

Pentru sinteza cercetarii pe 2010: https://csjesa.univnt.ro/uploads/sinteza_cercetarii_2010.pdf
Pentru sinteza cercetarii pe 2011: https://csjesa.univnt.ro/uploads/sinteza_cercetarii_2011.pdf
Pentru sinteza cercetarii pe 2012: https://csjesa.univnt.ro/uploads/sinteza_cercetarii_2012.pdf
Pentru sinteza cercetarii pe 2013: https://csjesa.univnt.ro/uploads/sinteza_cercetarii_2013.pdf

Diseminare

A. Articole ISI:
1. The Ne Bis in Idem Principle in the Interpretation of European Courts: Towards Uniform Interpretation, Leiden Journal of International Law 4/2012, http://journals.cambridge.org/abstract_S0922156512000520

B. Articole BDI:
1. CONSENT AND OBVIOUS VULNERABILITY, Revista Curentul Juridic nr.3/2012, http://revcurentjur.ro/arhiva/attachments_201203/recjurid123_3A.pdf
2. GENERAL PRINCIPLES GUIDING THE INCRIMINATING ACTIVITY OF THE EUROPEAN LEGISLATURE, Lex et Scientia International Journal nr.2/2011, http://lexetscientia.univnt.ro/ro/articol/GENERAL-PRINCIPLES-GUIDING-THE-INCRIMINATING-ACTIVITY-OF-THE-EUROPEAN-LEGISLATURE~413.html
3. THE NE BIS IN IDEM PRINCIPLE IN THE CASE-LAW OF THE EUROPEAN COURT OF JUSTICE (I). THE IDEM ISSUE, Lex et Scientia International Journal nr.2/2011, http://lexetscientia.univnt.ro/ro/articol/THE-NE-BIS-IN-IDEM-PRINCIPLE-IN-THE-CASE-LAW-OF-THE-EUROPEAN-COURT-OF-JUSTICE-I–THE-IDEM-ISSUE~410.html
4. THE NE BIS IN IDEM PRINCIPLE IN THE CASE-LAW OF THE EUROPEAN COURT OF JUSTICE (II). THE FINAL JUDGMENT AND ENFORCEMENT ISSUES, Lex et Scientia International Journal nr.2/2012, http://lexetscientia.univnt.ro/ro/articol/THE–NE-BIS-IN-IDEM–PRINCIPLE-IN-THE-CASE-LAW-OF-THE-EUROPEAN-COURT-OF-JUSTICE-II–THE–FINAL-JUDGMENT–AND–ENFORCEMENT–ISSUES~455.html
5. GENERAL PRINCIPLES OF EU (CRIMINAL) LAW: LEGALITY, EQUALITY, NON-DISCRIMINATION, SPECIALTY AND NE BIS IN IDEM IN THE FIELD OF THE EUROPEAN ARREST WARRANT, CKS E-Book 2012, http://cks.univnt.ro/cks_all.html
6. Effectiveness of European Union Policies, Lex et Scientia nr.2/2013, http://lexetscientia.univnt.ro/ro/articol/FULL-EFFECTIVNESS-OF-EUROPEAN-UNION–S-POLICIES~498.html
7. The Distinctive Features of European Criminal Law,  Lex et Scientia nr.1/2014, http://lexetscientia.univnt.ro/ro/articol/THE-DISTINCTIVE-FEATURES-OF-EUROPEAN-CRIMINAL-LAW~511.html

C. Monografii

Foundations of European Criminal Law
http://www.beckshop.ro/foundations_of_european_criminal_law-p6355.html
Jurisprudenta CJUE si influenta acesteia asupra dreptului penal national
http://www.beckshop.ro/jurisprudenta_cjue_si_influenta_acesteia_asupra_dreptului_penal_national-p6356.html

 

D. Conferinta “Fundamentele dreptului penal al Uniunii Europene”, 17 mai 2013
Universitatea Nicolae Titulescu organizeaza in data de 17 mai 2013, la Sala Senatului, incepand cu orele 11.30, Conferinta “Fundamentele dreptului penal al Uniunii Europene”.
Programul Conferinței:

1.     Mirela Gorunescu – Principiul ”ne bis in idem” în jurisprudența CJUE în materie penală
2.     Norel Neagu – Principiul egalității și nediscriminării în jurisprudența CJUE în materie penală
3.     Mircea Damaschin – Dreptul la apărare, mandatul european de arestare și jurisprudența CJUE în materie penală
4.     Mihai Hotca – Obligația de informare și jurisprudența CJUE în materia spălării banilor
5.     Norel Neagu – Principiul specialității în jurisprudența CJUE în materie penală
6.     Lamya-Diana Al-Kawadri – Principiul eficienței și jurisprudența CJUE în materie penală
Conferinta se adreseaza atat teoreticienilor, cat si practicienilor. Numar de locuri: 30. Nu se percepe taxa de participare. Pentru inscrieri va rugam sa ne contactati la adresa norel.neagu@univnt.ro.
Partener: Asociatia romana de drept si afaceri europene – ARDAE
Partner media: JURIDICE.ro

Desfasurarea conferintei:
– prima parte: http://www.youtube.com/watch?v=10Vb2f0qxRo
– a doua parte: http://www.youtube.com/watch?v=v0q5rLAK0J4

E. Colocviu pregatitor Congresul international de drept penal Rio de Janeiro 2014
In perioada 10-12.06.2013 a avut loc la Facultatea de Drept a Universitatii din Helsinki, FInlanda, al IV-lea Colocviu pregatitor al Congresului international de drept penal ce va avea loc la Rio de Janeiro, in anul 2014. La lucrarile colocviului pregatitor a participat, din partea Universitatii Nicolae Titulescu, dl. conf.univ.dr. Norel Neagu. In link se regaseste rezolutia adoptata la acest colocviu pregatitor.

https://csjesa.univnt.ro/uploads/docs/AIDP_Helsinki_colloquium_resolutions_bisfinal.pdf

 

F. Centrul de drept european de la Universitatea din Catania a organizat conferința”Provocarea infiintarii unui Parchet European: definirea de norme comune și impactul acestora asupra sistemelor juridice naționale”.

Evenimentul organizat cu sprijinul OLAF a avut loc înAula Orazio Condorelli, Dipartimento Seminario Giuridico, Via Gallo 24 în Catania (Italia), in perioada 20-22 iunie 2013.

Pe fondul articolului 86 din TFUE, care prevede înființarea unui Parchet European, responsabil “pentru investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată (…) a participantilor la savarsirea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii”, perspective interesante s-au deschis cu privire la procesul dinamic ce implica reglementarea de norme comune europene în materie penală.

Discuțiile din cadrul acestei conferințe au implicat actorii instituționali relevanți la nivel național ale unor state-membre ce au dezbatut implicatiile ce le-ar presupune adoptarea unei propuneri de regulament de instituire a unui Parchet European, competenta acestuia fiind cea mai delicata problema.

Practicieni ai dreptului penal au fost invitati sa dezbata aceste probleme legate de crearea unei noi dimensiuni europene privind dreptul penal material, precum și dreptul procedural.

Obiectivul esențial al evenimentului a fost stabilirea, pe baza unui cadru legal și operațional, a unei notiuni adecvate pentru a asigura echilibrul fundamental între eficiența de represiune și garanțiile persoanelor fizice de catre un asemenea Parchet European.
La eveniment si-au prezentat punctele de vedere persoanalitati precum, SILVIA ALLEGREZZA, cercetator in drept procesual penal, Universitatea din Bologna, LORENA BACHMAIER WINTER, Profesor de drept procesual penal, Universitatea Complutense din Madrid, ANTONIO BALSAMO, Judecator, Curtea Caltanissetta, ALESSANDRO BERNARDI, Profesor de drept penal, Universitatea din Ferrara, ANTOINE CAHEN, Head of Unit, Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs (LIBE) – Parlamentul European, MICHELE CAIANIELLO, Profesor de drept procesual penal, Universitatea din Bologna, ALBERTO CANDI, Procuror, Curtea de apel din Bologna, GIANFRANCO CIANI, Procuror, Curtea de Casatie, PÉTER CSONKA, Advisor, Criminal Justice, DG Justice,Comisia Europeana, GIOVANNI GRASSO, Profesor de drept penal, Universitatea din Catania, si Presedinte al “Centro di Diritto Penale Europeo”, si altii.